Su progetu “Caràteres e istruturas fonèticas, fonològicas e prosòdicas de sa limba sarda” est una chirca de base chi serbit a sa creatzione de unu sistema de sìntesi vocale, est a nàrrere unu protòtipu informàticu bonu a prodùere una faeddada partende dae testos iscritos (Text-To-Speech systems, TTS).

Sa tecnologia de sa sìntesi vocale est impreada in medas campos: telecomunicatziones (menù e portales vocales, letura de fax e e-mail, casellas vocales, messagìstica unificada, cumandu vocale de telefoneddos e console de giogu); trasportos (sistemas de cumandu vocales interativos in is autoveìculos, sistemas pro annùntzios automàticos in is mezos pùblicos, in is aeroportos e in is istatziones); ufìtzios (detadura automàtica, sistemas de letura vocale de is documentos); assistèntzia tecnològica a persones chi tenent problemas a sa vista, dislessia e a persones cun problemas vocales o de fonatzione mannos.

Sa sìntesi vocale est realizada pro mèdiu de sa cuncatenatzione de registratziones de partes vocales (fonemas sìngulos o in secuèntzia, faeddos o frases) memorizadas in unu database chi ponet impare informatziones a pitzus de sa fonètica, fonologia e elementos de prosodia. Pro custu su progetu est interdisciplinare e tenet comente caraterìstica s’interatzione intre linguìstica e informàtica: sa prima traballat a sa costitutzione de unu corpus de datos fonològicos, mentres sa segunda sighit sa parte de registratziones e elaboratziones de is sonos, sa catalogatzione sistemàtica pro mèdiu de unu database dedicadu e s’aplicatzione de is informatziones a su sistema de trasformatzione dae su testu iscritu a sa boghe artifitziale.

Sa punna de su progetu fiat cussa de creare unu sistema fatu dae sos fonos e dae is fonemas de su sardu e dae sas règulas chi guvernant sa cuncatenatzione de custos fonos e fonemas in su tempus de sa simulatzione de su limbàgiu faeddadu. Custa punna at portadu a duos obietivos generales: dae una parte s’isvilupu de is connoschèntzias de base a pitzus de sa fonètica de sa limba sarda; dae s’àtera sa realizatzione de una metodologia iscientìfica pro sa realizatzione de un’archìviu linguìsticu. Is obietivos ispetzìficos fiant tres: su crobu de is informatziones e de is datos linguìsticos netzessàrios; sa realizatzione de unu database de is fonemas de sa limba sarda; sa definitzione de is règulas chi guvernant sa cuncatenatzione de is sonos.

Su progetu s’est istruturadu in is sighentes fainas: costitutzione de unu corpus linguìsticu; indàgine fonètica e fonològica de unu sistema linguìsticu; individuatzione e campionamentu de is fonemas linguìsticos sìngulos; progetatzione e realizatzione de s’impiantu tecnològicu; populamentu de s’archìviu e realizatzione de is protzeduras de cuncatenatzione; protòtipu dimustrativu; ispainamentu de is resurtados.

Sa chirca est durada degheoto meses (dae su mese de Ledàmene 2013 a su mese de Abrile 2015), in su Dipartimentu de Filologia, Literadura e Linguìstica de s’Universidade de is Istùdios de Casteddu, mentres s’ispainamentu de is resurtados at pigadu àteros ses meses de traballu. S’atividade s’est articulada in oto trimestres e bator mòdulos printzipales (work-package) e issos etotu teniant una sèrie de atividades de chirca e suportu: WP1 — Chirca preliminare, dae su I a su III trimestre; WP2 — Còllida e elaboratzione, dae su II a su VII trimestre; WP3 — Ispainamentu de is resurtados, VII e VIII trimestres; WP4 — Atividades de suportu trasversale a totu su progetu, dae su I a su VIII trimestre.

Su resurtadu est unu corpus de datos linguìsticos e unu corpus de datos de tipu informàticu chi sunt un’innovatzione in is campos rispetivos (pro su sardu comente pro is àteras limbas de minoria italianas non b’est un’archìviu linguìsticu fonèticu chi assimìgiat a cussu chi amus otènnidu cun sa chirca nostra) e chi podent èssere isfrutados in meda maneras e campos.

Pro primu cosa, s’est isvilupada una base metodològica pro una chirca benidora pro is àteras variedades chi s’agatant in Sardigna (gadduresu e tataresu), pro is limbas alloglotas (tabarchinu, aligheresu) e pro is àteras minorias linguìsticas chi s’agatant in Itàlia.

Pro is istùdios de Filologia e Linguìstica is resurtados de sa chirca sunt is datos noos a pitzus de sa fonologia de su sardu. In sa didàtica, sunt un’aina de riferimentu pro is maistros e is dischentes chi tenent bisòngiu de un’esempru seguru de fonètica de su sardu. Sunt importantes pro aplicatziones e sa fruitzione de sa limba sarda pro is iscolas, bibliotecas, universidades, istruturas retzitivas e de informatzione in generale, in prus che pro persones cun dificultades visivas. Aberint fintzas prospetivas in su campu de sa divulgatzione e de s’amparu de sa limba sarda cun sa cunseguèntzia de un’aumentu de is produtos in sardu (libros, produtos multimediales, etc.). Is resurtados de sa chirca ant a pòdere fintzas donare unu contributu a sa solutzione de is problemas collegados a sa normalizatzione de sa limba, prus che àteru in sa forma iscrita.

Is benefìtzios non sunt isceti pro sa limba locale, ma andant fintzas a bantàgiu de sa limba italiana: difatis permitint de megiorare is sistemas esistentes, pro ddos fàghere prus bonos pro s’impreu a segunda de is ispetzifitzidades regionales (comente pro esèmpiu s’italianu regionale de Sardigna).

Sa chirca nostra in prus est una base iscientìfica e tecnològica de partèntzia pro su cumintzu de una chirca a pitzus de su reconnoschimentu vocale.